Etapele practicii YOGA.

Stiinta practica straveche, Yoga s-a nascut pe continentul asiatic, in India, cu multe milenii in urma.

Patanjali (200 i.Hr.) este primul care a structurat aceasta stiinta in 8 etape importante, intitulata „Sutrele lui Patanjali”, lucrare ce cuprinde 196 aforisme compilate intr-un text de o intelepciune eterna, lucrare ce nu apartine vreunei epoci anume ori religii, perfect aplicabila tuturor perioadelor si popoarelor.

Cele 8 stadii in YOGA sunt:

1. Codul social  YAMA, destinat sa armonizeze interactiunile sociale, sa ne armonizeze cu lumea exterioara, reprezentat la randul sau prin 5 ramuri:

a). AHIMSA sau non-violenta fata de toate fiintele si vietatile, nu doar la nivel fizic. Respectarea ahimsa de catre practicantul yoga se traduce ca eliminarea oricarui soi de agresivitate, de la nivel fizic-  infranandu-se sa actioneze violent, mental- infranandu-se sa nutreasca ganduri pline de resentimente, verbal- infranandu-se sa rosteasca acele cuvinte care fac rau. Un yogin care respecta ahimsa este capabil indiferent de situatie sau de conjuncturi, sa raspunda la rau cu bine, în mod spontan.

b).SATYA sau respectarea adevarului, mult mai complex decat banalul ” a nu minti”. Un yogin care respecta satya isi controleaza perfect vorbirea. Diversele tratate yogine subliniaza dificultatea dar si necesitatea acestei etape. Satya inseamna constientizarea si asumarea de a nu mai exagera, de a nu mai critica, de a nu mai linguşi, de a nu mai bârfi, de a nu mai minţi, etc.

c).ASTEYA sau non-furtul si onestitatea. Ca si predecesoarele sale AHIMSA si SATYA, non furtul este o regula de bun simt care se aplica in absolut orice. Insusirea anumitor lucruri materiale, ori poate a unor idei care nu ne apartin, insasi ideea de a ravni la ceva ce apartine altcuiva si a invidia in acelasi timp, toate acestea se supun legii karmice sau legii rezonantei. O persoana nu va putea niciodata sa scape de consecintele actiunilor sale, de aceea este necesara o mai mare constientizare a acestor actiuni proprii.

d). Brachmacharya reprezinta conservarea energiei vitale, si se refera la continenta sexuala, nicidecum la asceza. Traim intr-o epoca decadenta in care se promoveaza  intr-un mod murdar sexualitatea, rezultand intr-o pierdere masiva de energie si de scadere a nivelului vibrational energetic. De ce este necesar controlul energiei sexuale pentru aprofundarea sistemului yoga?  Excesele, confuziile şi comportamentele sexuale deviante sunt cauzele majore ale decaderii morale şi spirituale ale planetei. Perversitatea, vulgaritatea, obscenitatea, sexul „sportiv” sau interesat, lipsit de iubire, dezumanizeaza; la polul opus sunt pudibonderia şi puritanismul.

Brachmacharya este o regula destul de sensibila, de aceea pentru a evita discutiile sterile si raportat la vremurile din prezent o putem intelege ca exercitarea înţeleaptă a funcţiei sexuale.

e). APARIGRAHA sau non-acumularea, non-atasamentul si modestia. Aceasta regula presupune a nu te atasa de obiectele pe care le posezi, a nu fi lacom, a nu-ti face un scop din a aduna lucruri materiale. Multi dintre cei care incep sa practice YOGA descopera ca orice lucru de care au nevoie cu adevarat le este dat chiar atunci cand au nevoie de el.  Asfel acced intr-o stare in care sunt multumiti cu orice s-ar intampla deoarece au sentimentul de siguranta interioara. Contrar aparentelor (doar traim in 2015) trebuie sa ne gandim ca nu este important ce avem, ci cum folosim ceea ce avem.

Iata cum aceste cinci tendinte de conduita etica reprezinta fundatia unui psihic linistit. YAMA urmareste obtinerea unei anumite „structuri” psihice, plecand de la ideea ca toate actiunile noastre sunt determinate de motivatiile noastre interioare.

       2.NIYAMA sau codul de disciplina interioara si responsabilitate, subdivizat tot in 5 ramuri si anume:

a). SAUCHA se traduce prin curatenie, puritate aplicata intern si extern, prin respectarea celor 5 reguli de YAMA mai sus mentionate. Puificarea in yoga se refera in egala masura la exterior si la interior, fapt care presupune o alimentatie vie, sanatoasa, deloc impura. Practicantii constanti ajungand sa adopte regimul ovo-lacto-vegetarian, sa renunte la tutun si alcool. Acţiunile de purificare realizate la orice nivel se reflectă mai devreme sau mai târziu in toate celelalte niveluri subtile.

In yoga traditionala purificarea se realizeaza prin anumite tehnici (krya yoga), prin diferite regimuri (amintim aici Oshawa), prin diverse asane traditionale pe care le practicam la clase, prin pranayama si yoga nidra.

b).SANTOSHA sau multumirea, stare care este necesara a fi cultivata constant. SANTOSHA înseamna a vedea intotdeauna partea buna a lucrurilor şi a fi în permanenta împliniti si netulburati. Chiar daca uneori pare ca nu avem  prea multa putere de a decide asupra conjuncturilor din viaţa noastra, putem avea control total asupra propriilor reacţii. In definitiv este alegerea noastra  daca ne framântam şi suferim într-o anumită situatie sau suntem detasati, senini si increzători în noi inşine. Este esential sa cultivam optimismul si gandirea pozitiva in primul rand pentru sanatatea noastra (prof.dr Dulcan scrie pe larg despre cat de daunatoare este atitudinea negativa si pesimista, si despre efectele nocive ale stresului asupra organismului) si mai apoi pentru ca orice se supune legii rezonantei, de la ganduri la fapte.

Meditatia, asanele din yoga traditionala si pranayama fac minuni atunci cand simtim ca pacea launtrica este tulburata.

c).TAPAS sau austeritatea reprezinta o actiune focalizata a constiintei in vederea depasirii unor limite ale fiintei, avand o actiune focalizata a constiintei in vederea depasirii unor limite ale fiintei, avand ca scop autodezvoltarea si accelerarea evolutiei spirituale.

d). SVADHYAYA sau studiul propriu, cercetarea textelor sacre, are rolul de a impulsiona practicantul spre a descoperi informatii care-i hranesc spiritul si-l ajuta sa creasca, sa se dezvolte armonios, să se înţeleagă si să-şi descopere întreg potenţialul. Svadhyaya se referă la studiul textelor care caută să descifreze natura minţii umane si ne invită la o continuă autoobservare şi analiză a limitelor noastre,  a posibilităţilor şi experienţelor de vârf. Înţelegerile celor care au cartografiat teritoriul spiritual ne pot servi drept inspiratie in propriile căutări.

e).ISHVARA-PRANIDHANA, ultima dintre NYAMA se refera la renuntarea la egocentrism si ne indeamna sa fim devotati Divinitatii, lui Dumnezeu, indiferent de forma pe care o alegem ( Iisus, Buddha, Krishna, Allah, Elohim, etc).

Mahatma Ghandi spunea candva ca „Dumnezeu nu are nici o religie”, astfel ca indiferent de numele pe care i-l atribuim, El ramane Unul singur. Important este sa nu uitam ca fiecare dintre noi, indiferent de religie, etnie sau sex ,continem o mica parte din El.

Toti suntem copii ai Divinitatii si odata ce am reusit sa ne eliberam de ataşamentul fata de imaginea de sine ori identitatea îngustă, limitativă si realizam cat suntem de vasti, suntem in calatoria portivita.

Ishvara-pranidhana răspunde unei nevoi profunde pe care o împărtăşim cu toţii: să fim în contact cu un sens al vieţii mai larg decât preocupările noastre individuale pentru supravieţuire si satisfactii.

Acestea sunt primele doua etape ale stiintei yoga traditionala, YAMA si NIYAMA, reprezentate de cele 10 reguli de bun-simt descrise mai sus. Poate ca nu sunt usor de respectat si integrat in cotidian, insa cultivarea, constientizarea si exersarea acestora (chiar si limitata) ne conduce catre un alt nivel de constiinta si unitate.

3. ASANA, cea de-a treia etapa din YOGA este reprezntata de posturile corporale. În Yoga Sutra, unul din cele mai importante texte clasice de yoga, Patanjali defineşte asana drept o postură stabilă, fermă şi confortabilă (YS II.46), practica sa fiind însoţită de dispariţia efortului şi de meditaţie asupra infinitului (YS II.47).

Posturile sunt partea din yoga cea mai cunoscută în Occident, cu beneficiile lor (demonstrate stiintific) pentru sănătatea şi vigoarea corporală. Dezvoltă  flexibilitatea, forta şi anduranţa, dizolvă tensiunile şi aduc relaxare, masează, purifica şi energizează, mărind rezistenţa organismului în faţa bolilor.

  Yama si Niyama controleaza pasiunile si emotiile yoginului si il armonizeaza cu semenii sai. Asanele mentin corpul sanatos, puternic si in armonie cu natura. Astfel, yoginul cucereste corpul si il transforma intr-un vehicul potrivit pentru spirit. Aceste prime trei etape din YOGA sunt calatoriile exterioare- bahiranga sadhana.

Urmatoarele doua stadii (pranayama si pratyahara) invata practicantul sa-si controleze respiratia si implicit mentalul, stadii cunoscute ca fiind calatoriile interioare- antaranga sadhana.

4.PRANAYAMA, sau controlul, ritmarea respiratiei- unde prana inseamna forta vitala iar yama inseamna expansiune.

In yoga, viata nu se masoara in ani ci in numarul de respiratii, astfel ca o respiratia profunda, regulata si linistita este fundamentala pentru o sanatate optima, iar respiratia rapida si superficiala are si de obicei precede influente negative: intensifica nervozitatea, incapabilitatea de a te concentra, dezvolta stres, tensiune sau durere. Respiratia aduce energie corpului si este calea principala prin care organismul elimina deseurile.

5. PRATYAHARA, care inseamna retragere si presupune retragerea atentiei si a simturilor in interior.

7. DHYANA sau meditatia profunda, este atunci cand practicantul sta in interiorul sau, realizandu-si adevarata natura, sinele Divin; calea catre Divinitate, pace si fericire.

8. SAMADHI care inseamna “a aduce impreuna” este scopul suprem al practicii yoga, starea de absorbire completa in obiectul meditatiei, ceea ce conduce la Iluminare.

Acest stadiu final este extrem de greu de atins, iar parintele yoga, Patanjali, mentioneaza clar in Yoga Sutra relatia dintre aceste opt stadii: trebuie sa practicam asanele si pranayama pentru a ne pregati pentru urmatorul pas, dharana, astfel incat nimic sa nu influenteze activitatea mentala si sa ne elibereze mintea si trupul pentru stadiul final.

Aceste ultime trei stadii (dharana, dhyana si samadhi) conduc practicantul catre cele mai profunde ascunzisuri ale sufletului sau.

Sutrele lui Patanjali (considerat cel mai precis text stiintific scris vreodata despre Yoga) reprezintă toată învaţătura yoghină condensată în 196 de aforisme, fiecare sutră fiind de fapt un mic capitol al unui vast tratat despre minte, transformare si evoluţie.

Iata cum YOGA nu este religie sau (doar) o alta forma de fitness, ci o stiinta milenara complexa care implica disciplina si care poate transforma profund practicantul. Termenul ‘Yoga’ este derivat din rădăcina sanskrita  “yuj”, care se traduce prin uniune si echilibru: uniunea dintre corp, minte şi spirit, fapt care duce la echilibrul perfect! Yoga este asadar un stil de viata.

Spor la practica!

Love & light,

E.

Ella Miu

You cannot do yoga.Yoga is your natural state.What you can do are yoga exercises, which may reveal to you where you are resisting your natural state.